- 26.04.2018
Parteneriatele public-privat (PPP) din Brazilia au fost în jur de 2004, când legislația federală a stabilit cadrul legal pentru a le face posibile. De atunci, în Brazilia au fost semnate aproximativ 100 de contracte de PPP, în valoare totală de aproape 160 miliarde de investitori privați în numeroase sectoare, inclusiv spitale, școli, iluminat public, salubritate, gestionarea deșeurilor solide, arene sportive, clădiri publice, transportul urban și drumurile. Unele succese notabile includ școli PPP din Belo Horizonte, care susțin serviciile non-pedagogice în 51 de școli și spitalul Bahia Subúrbio de 29 de paturi, care a fost deschis în 2010.
Cu toate acestea, eșecul pentru PPP este încă ridicat în Brazilia, în structurarea proiectelor și la nivel municipal. Motivele cheie sunt capacitatea tehnică limitată în cadrul administrațiilor locale; resurse insuficiente pentru angajarea de consilieri de experți; lipsa reglementărilor locale corespunzătoare; și, mai presus de toate, ignoranța nivelului ridicat de angajamente financiare pe care aceste proiecte le cer.
Pentru a face față acestor provocări, Brazilia a lansat Programul de Parteneriate și Investiții (PPI) în 2016, care a permis nu numai guvernelor naționale și statelor, dar și guvernelor locale — în special orașelor mai mari — să acceseze finanțarea pentru asistență tehnică pentru dezvoltarea PPP. Banca de Dezvoltare Economică și Socială Națională (BNDES) gestionează acest fond. În 2017, a fost înființat un alt fond de stat de 180 de milioane de reali brazilieni (56 milioane dolari SUA), cu scopul exclusiv de a finanța servicii tehnice și de specialitate pentru structurarea proiectelor de PPP și de concesiune. Fondul este administrat de Caixa Economica Federal (CEF) — o bancă publică braziliană.
Modelele pentru ambele programe sunt similare. În primul rând, municipalitatea încheie un acord cu BNDES sau cu CEF. În al doilea rând, banca parteneră utilizează resursele fondului aflat sub administrația sa pentru a angaja o firmă specializată de consultanță care va consilia guvernul municipal, împreună cu o echipă stabilită de bancă însăși, în toate etapele de structurare a proiectului. În sfârșit, odată ce proiectul este finalizat, banca este plătită de ofertantul câștigător al PPP. În cazul în care municipalitatea renunță la proiect înainte de găsirea unui ofertant, acesta va rambursa banca.
Acest model a fost un succes. Aceasta sa adresat unei provocări majore pentru municipalități: incapacitatea lor de a angaja firme de consultanță specializate pentru a le ajuta să înființeze PPP
Municipalitatea Porto Alegre, capitala statului Rio Grande do Sul și cel mai mare oraș din sudul Braziliei, a fost primul oraș brazilian care a participat la ambele programe. BNDES asista deja orașul în structurarea unuia dintre cele mai mari PPP-uri de iluminat stradal existente, în care un partener din sectorul privat supraveghea înlocuirea a peste 100.000 de becuri cu LED-uri, urmată de funcționarea și întreținerea sistemului de iluminat public. Acest proiect se află deja într-o fază avansată, așteptat în a doua jumătate a anului 2018.
În plus față de acest proiect, BNDES a oferit sprijin pentru structura unui PPP de salubritate în Porto Alegre, concentrându-se în special asupra sistemului de canalizare urbană. Cu toate acestea, o modificare a legislației municipale va fi necesară pentru a permite această inițiativă. Consiliul municipal Porto Alegre discută în prezent un proiect de lege
Sprijinul băncilor și agențiilor de dezvoltare a fost esențial pentru a ajuta guvernele, nu numai în Brazilia, ci și în țările dezvoltate. Exemplele includ Autoritatea pentru infrastructură și proiecte (fostă Infrastructure UK) a Regatului Unit; Institutul coreean pentru dezvoltare (PIMAC KDI) și Consiliul canadian pentru parteneriate public-privat.
. Acest lucru a ajutat la abordarea problemelor care au reprezentat un obstacol major în dezvoltarea infrastructurii țării. Acum, municipalitățile braziliene pot dezvolta PPP-uri independente, tehnice și financiare sănătoase, transparente și eficiente.
Disclaimer: Conținutul acestui blog nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Grupului Băncii Mondiale, consiliul de directori executivi, personalul sau guvernele pe care le reprezintă. Grupul Băncii Mondiale nu garantează exactitatea datelor, constatărilor sau analizelor din acest post
Legătura CP3P ca ghid de bune practici pentru guvernele din Brazilia
din Statele Unite
[ad_2]