- 26.03.2018
[ad_1]
Între 2004 și 2017, aproximativ 30 de țări africane au adoptat legi privind parteneriatele public-privat (PPP). Dacă am adăuga la această listă țările care au implementat politicile PPP și cei care se află în mijlocul elaborării legilor PPP, se va ridica nivelul, care ne va lăsa cu mai puțin de doar 10 țări africane care sunt în întregime fără un cadru PPP.
Ceea ce ne spune acest lucru este că apelurile făcute de instituțiile financiare internaționale au fost auzite de factorii de decizie din Africa:
Dar cum se măsoară realitatea față de teorie? Câte proiecte, bazate pe legea PPP, au ajuns de fapt la închiderea financiară? Având în vedere timpul necesar pregătirii unui PPP, este posibil să fie prea devreme pentru ca legile PPP să fie transpuse în proiecte PPP concrete, mai ales că mai mult de 20 de țări și-au adoptat legile numai în ultimii cinci ani
Participarea privată a băncii la baza de date a infrastructurii — dacă excludem proiectele din sectoarele tehnologiei energiei și informației și comunicațiilor (TIC), deoarece ele sunt reglementate în mod obișnuit de legea sectorială și administrate de ministerul relevant — doar 14 tranzacții PPP în Africa Subsahariană a ajuns la o închidere financiară, reprezentând o investiție totală de peste 8 miliarde de dolari în ultimii cinci ani. În acest stadiu, este clar că suntem departe de cele 400 de proiecte prevăzute în Programul de dezvoltare a infrastructurii în Africa (PIDA), adoptat la Summit-ul Uniunii Africane din ianuarie 2012.
Printre proiectele PPP existente în Africa, este guvernat de o lege PPP corespunzătoare: extinderea autostrăzii Dakar-Diamniadio cu taxă în Senegal, care a fost dezvoltată sub egida legii PPP din 2015. Mauritius, un pionier în domeniu, a adoptat Legea proiectelor de concesiune în 1997, care a fost ulterior urmată de o lege a PPP din 2004. Cu toate acestea, Mauritius a încercat să-și reformeze cadrul PPP, deoarece procesul de implementare a proiectelor a fost perceput a fi prea complex, împiedicând părțile interesate locale și internaționale să-l utilizeze.
În alte părți ale continentului, Camerun și Zambia au adoptat legi privind PPP în 2006 și, respectiv, 2009 și totuși nu pot pretinde că au elaborat proiecte în temeiul acestor legi, în conformitate cu baza de date IPP.Ar părea, cel puțin în contextul african, că adoptarea unui cadru PPP nu conduce neapărat la proiectele PPP. Multe proiecte de infrastructură la scară largă — în special în sectorul energetic, care reprezintă majoritatea investițiilor private în infrastructură — nu au așteptat ca guvernele lor să adopte legi PPP
Care este problema fundamentală — este reglementarea, sau punerea în aplicare a reglementărilor? Legile PPP sunt adesea rezultatul unor consultări prelungite și laborioase cu părțile interesate, inclusiv instituțiile financiare internaționale și chiar sectorul privat.
Experiența facilității de susținere juridică africană (ALSF) conferă o lecție primordială: , țările care realizează proiecte de infrastructură sunt supuse acelorași obstacole și provocări. Lipsa de expertiză din partea autorităților contractante, lipsa cunoștințelor privind cele mai bune practici, presiunile externe puternice pentru încheierea tranzacțiilor și cooperarea interguvernamentală slabă pot amenința succesul proiectelor PPP, indiferent de prezența unor legi corespunzătoare. Nu există nici un panaceu pentru aceste provocări.
Așa cum semnarea unui contract PPP nu este un scop, ci începutul unui nou efort, adoptarea unei legi PPP nu este un remediu.
Multe guverne africane demonstrează disponibilitatea de a-și instrui efectiv personalul, de a dezvolta instrumente pentru a facilita tranzacțiile și de a elabora modele de contracte. Dar aceste măsuri nu sunt suficiente. Guvernele trebuie, de asemenea, să definească clar rolurile și responsabilitățile tuturor părților interesate participante: instituțiile publice, autoritățile contractante și unitățile PPP; și trebuie să se asigure că aceste părți interesate sunt împuternicite să furnizeze proiecte
Aceasta este sine qua non de parteneriate public-privat.
Disclaimer: 19659014] Conținutul acestui blog nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Grupului Băncii Mondiale, Consiliului Directorilor executivi, personalului sau guvernelor pe care le reprezintă. Grupul Băncii Mondiale nu garantează exactitatea datelor, constatărilor sau analizelor din acest post
[ad_2]