- 27.02.2018
[ad_1]
Foto: MediaFOTO / PIXTA
În martie 2011, Cutremurul de la Marea Japonie a izbucnit Japonia, dezlănțuind un tsunami care a lăsat aproape 20.000 de morți sau dispăruți. Sendai, capitala prefecturii Miyagi și un centru economic regional, a fost puternic afectată de dezastru. Circa 500.000 de locuitori din oraș au pierdut accesul la apă, iar stația de epurare primară a orașului a fost complet scufundată de tsunami. De asemenea, tsunami-ul a distrus 325 de kilometri de resurse feroviare de coastă și a inundat aproximativ 100 de kilometri de autostradă națională în regiunea Tohoku, ceea ce a dus la închiderea imediată a accesului la transportul intern către orașele devastate care au nevoie de asistență
Patru ani mai târziu, în timp ce efortul de recuperare a cutremurului și a tsunami-ului era în curs de desfășurare, un consorțiu privat a semnat o concesie de 30 de ani pentru a opera Aeroportul Sendai, devenind primul aeroport de stat din Japonia, operat de sectorul privat. Acest succes a fost salutat de factorii de decizie politică și de parteneriatul public-privat (PPP) cu surprindere — cum ar putea fi posibil ca un operator privat să ia o decizie de investiții pe termen lung într-o astfel de regiune predispusă la dezastre?
La nivel global, impactul catastrofelor naturale extreme și al schimbărilor climatice au devenit din ce în ce mai vizibile în ultimele decenii. Începând cu anul 2000, o medie anuală de 341 dezastre cauzate de vreme (în special inundații și furtuni) au avut loc anual — o creștere de 44% față de media din 1994-2000 și de peste două ori mai mare decât cea din 1980-89. Pe măsură ce impactul schimbărilor climatice crește, această nevoie de infrastructură rezistentă la dezastre și climă va crește doar
Îmbunătățirea finanțării private este importantă în special pentru țările în curs de dezvoltare care suferă de catastrofe naturale și care suferă de acces insuficient la infrastructura de bază — o abordare pe deplin compatibilă cu abordarea Grupului Băncii Mondiale de finanțare maximizată pentru dezvoltare
Riscurile legate de dezastre și climă au devenit inerente infrastructurii proiecte și trebuie abordate în momentul atragerii investițiilor private. De exemplu, orașul Sendai ia în considerare în mod inovator riscurile de dezastru și reziliența atunci când efectuează o analiză value-for-money prin compararea a două scenarii: (i) în cazul în care proiectul este gestionat de un administrator public și (ii) și operează facilitatea, inclusiv răspunsul de urgență în cadrul schemei de construire-operare-transfer (BOT). Sendai City a concluzionat că modelul BOT ar avea mai multe avantaje decât lucrările publice tradiționale pentru administrația municipală, din punct de vedere al personalului municipiului și economie de timp ca răspuns la un dezastru natural
Bazat pe lecțiile învățate din dezastrele istorice, Sendai City a dezvoltat mai puternice măsuri de forță majoră prin introducerea de standarde numerice (de exemplu, intensitatea seismică de 6,5 sau mai mare declanșează forța majoră). Acest lucru a facilitat operatorul privat: să își asume mai puțină incertitudine în ceea ce privește responsabilitățile legate de gestionarea riscului de dezastru (DRM), să ia în considerare măsurile DRM în faza de planificare și să implementeze răspunsuri urgente urgente la momentul producerii dezastrului
DRM, Sendai City a stabilit o politică de reducere a sumei contractate de operator privat în cazul unor defecte de instalație care nu îndeplinesc specificațiile și standardele de performanță bazate pe lecțiile învățate din cutremurul Miyagi din 2005.
Aceste lecții învățate sunt prezentate într-un studiu de caz , PPP-uri de infrastructură reziliente: contracte și achiziții publice publicate recent de Banca Mondială. Raportul acoperă o gamă largă de subiecte importante, printre care cadrele politice și legale, structurarea proiectelor, achizițiile publice și rolul finanțării și al asigurărilor și se adresează, de asemenea, provocărilor cheie în structurarea PPP-urilor de infrastructură reziliente:
- Identificarea și alocarea eficientă a riscurilor între public și privat
- Gestionarea contractelor pe termen lung cu PPP în condiții de incertitudine
- Asigurarea viabilității comerciale și financiare în lumina implicațiilor costurilor investițiilor de reziliență
Studiul de caz a fost condus de Facilitatea Globală pentru Infrastructură (GIF) Tokyo DRM Hub cu sprijinul Programului Băncii Japonia-Banca Mondială pentru integrarea DRM în țările în curs de dezvoltare și a Facilității consultative pentru infrastructura public-privată (PPIAF).
Guvernele care supraveghează eforturile DRM și dezvoltarea infrastructurii vor trebui să coordoneze și să găsească modalități de a oferi stimulente pentru ca sectorul privat să investească în reziliență care este viabilă din punct de vedere tehnic și comercial. Împreună cu Centrul DRM Tokyo și Facilitatea globală pentru reducerea și recuperarea dezastrelor (GFDRR), GIF, care servește ca o platformă care permite o comunicare eficientă între guverne, sectorul privat, băncile multilaterale de dezvoltare și alte părți interesate, este perfect poziționată pentru a oferi asistența necesară pentru un dialog eficient și punerea în aplicare a PPP-urilor de infrastructură reziliente
2018: Suntem gata să ne angajăm să construim o infrastructură rezistentă
Cum putem ne adaptăm riscurile legate de climă în infrastructură?
[ad_2]